Bucataria peruana este faimoasa pentru orice foodie. Cand am auzit ca Astrid&Gaston au deschis un restaurant si in Europa si este si in Madrid am zis ca nu putem rata ocazia sa ii facem o vizita sa vedem ce mananca peruanii.
Gaston Acurio este cheful care a repus pe harta gastronomica a lumii bucataria peruana, pe care a denumit-o cucina novoandina, si impreuna cu sotia lui Astrid au un adevarat imperiu de restaurante, emisiuni TV, carti si cate si mai cate.
Desi aveam rezervare la ora 8 nu s-au grabit sa deschida usa la ora mentionata in rezervare (asta dupa ce mi-au dat 4 mailuri de confirmare si un telefon in dimineata respectiva). Asa ca am mai stat vreo jumatate de ora afara, iar cand fost in sfarsit poftiti inside nu s-au obosit sa se scuze prea tare. Am pus asta pe seama personalului spaniol care nici in alte localri nu era mai grozav. Dar noi veniseram pentru mancare.
Aveau doua meniuri de degustare asa ca ne-am luat fiecare cate unul, sa incercam cat mai multe feluri. Cat am lecturat meniurile am incercat un Pisco Sour, bautura nationala peruana.
Amuse bouche si paine cu unt.
Cebiche Y Tradito. Fish of the day, classic and yellow aji pepper, “leches de tigre”
Aaaa, pai ceviche asta e o mare inventie, ne-a placut foarte mult. Preparat chiar in fata noastra intr-un bol cu gheata (ca sa nu se marineze prea repede pestele in sucul de lamaie), a fost mai bun decat ne-am asteptat.
Tot ceviche dar in alt plating.
Tiradito apaltado. Thin slices seabass over sliced avocado in classical “leche de tigre” marinade, avocado spheres.
Alt ceviche, clar ne place acest fel de a gati pestele.
La causa desmontada. Seasoned mashed potato terrine with smoked tuna, a creamy lime paste and mustard seeds.
Eh tonul asta nu era chiar ca in Japonia dar gatit corect a fost decent.
Niguiris de Atún impregnado y Salmón Curado. Citric tastes. Rocoto tapioca pearls, coriander, seafood sauce
Din noi ceva influente japoneze greu sa ne cucereasca asa repede dupa saptamana japoneza dar bune.
Zamburiñas. Caramelized in coffee and black beer small scallops, sweet potato straws and cinnamon
Mi-a placut mult ideea de a gati cu cafea si la Mirazur, si iata si aici aceasta varianta.
Anticucho Clásico. Marinated beef heart brochettes, mashed potato, a green ocopa sauce and fried corn.
Inima de vita nu este preferata mea, in schimb am savurat boabele gigantice de porumb, de care nu mai vazusesm si inteleg ca se gasesc numai in Peru.
Corvina al Vapor. Seamed sea bass “sudado” style, with red onions, tomato, yuca and ají panca.
Pestele overcooked dar sosul foarte bine echilibrat si savuros.
Cebiche caliente. Sauteed diced seabass in warm yellow pepper “leche de tigre” marinade and white onions, wrapped in banana leaves
Un nou ceviche, o noua bucurie. Si in varianta calda e minunat si din nou boabe uriase de porumb.
Magret de Pato 65º. Duck maigret cooked at 65º. Quinoa, onion y nuts. Yellow ají pepper and orange sauce. Beet and coconuts rocks.
Rata sousvide, nu ai ce sa gresesti. Din nou sos de ardei galben, banui ca trebuie sa fie de baza in bucataria peruana. Trebuie sa ma mai documentez, preferabil la fata locului 🙂
Ají de Gallina. Shredded free-range chicken, in a creamy yellow ají sauce, purple potato and rice.
Un fel de ciulama peruana, cu un sos mai condimentat. Cartoful mi s-a parut cam fainos si parea pus numai pentru contrastul de culoare.
Terrina de Cochinillo. Suckling pig over Arequipa dressing sauce, nuts, ají pepper powder and Maras salt.
Granizado de Piña. Pineapple, cinnamon and mint. Lemon and orange zest. Spearmint leaves
Picarones y Suspiro. Sweet fritters with molasses ice cream. Dulce de leche accompanied with a sweet meringue, made of port wine.
Niste gogosele prajite si dulce de leche…ce ot sa zic, nu i-am lasat si lui foodie man sa guste.
Mazamorra. Rice pudding. chicha morada ice cream.
Nu a fost desertul meu preferat, din nou banui o interpretare a unui desert traditional, gen orez cu lapte si dulceata cum avem si noi.
Pentru cei 45 euro (menu tradicion) si respectiv 69 euro (menu degustation “yaykuna”) a fost o masa memorabila si cu multe gusturi si texturi noi. Asa mult ne-a placut ca am ignorat complet servirea haotica, unele feluri veneau imediat, dupa altele stateam si jumatate de ora si am plecat foarte multumiti.
Clar Peru este o destinatie foodie, nu degeaba apare in toate listele de must visit si sunt restaurante din Lima in top 50. Acum sa pandim o oferta de avion pana acolo 🙂
Pingback: Foodie Family eats in Madrid | The Foodie Family
N-am fost la Astrid si Gaston insa pot sa confirm ca Lima are niste super-piete. Noi am adus din Peru mai multe tipuri de boabe de porumb (desi teoretic n-aveam voie sa le introducem in Europa), le-am plantat de mai multe ori insa porumbul rezultat n-a facut deloc stiuleti. Tot in Peru am mancat pentru prima data cherimoya si m-am indragostit pe loc de fructul asta.
Asa ca nu pot decat sa va urez sa gasiti cat mai repede biletele de avion, daca stati doar in Lima puteti merge si acum pentru ca iarna nu cred ca scade temperatura sub 15 grade.
Văd că genul ăsta de crisp (chipsuri) sunt destul de populare ca amuse bouche: http://www.kissthecook.ro/wp-content/uploads/2015/10/Ravintola-ASK-7-800×530.jpg (astea erau cu oțet d orz și gălbiori).