Dupa episodul experimental de la Narisawa si cel nememorabil de la Piacere, ne era un pic teama sa mai experientam cu fine dining in Tokio, parea mai safe sa ne rezumam la sushi si ramen. Ne-am mai facut curaj totusi pentru inca o incercare, si vorba proverbului, a treia oara e cu noroc. MARE noroc.
Tapas Molecular Bar face parte din oferta de dining a Mandarin Oriental si este fix cum ii spune numele un bar. Are deja o stea Michelin si a fost una din mesele pe care nu le vom uita vreodata. Are o priveliste minunata, numai ca stand la bar privelistea in spate. Poti sa o admiri totusi cand te duci la baie si te speli pe maini 🙂
Pe o latura a barului se pregatesc bauturi pentru clientii care stau in fotolii comode si admira privelistea de la inaltimea etajului 38, pe celelalte doua laturi sunt doi chefi, imbracati crazy in haine si cu sapca de motor, albe ce e drept. Si totul se petrece in fata ta, ceea ce mi s-a parut extraordinar. Tot ce vazusem preparat molecular era in filmule, la TV sau pe net, dar acum omul producea in fata noastra toata chimia. Si in plus puteai sa il intrebi ce si cum 🙂 Toata lumea incepe la aceeasi ora (au doua sittinguri) si e de fapt un spectacol. In timp ce gateste, Chef Ping glumeste, spune povesti, e un one man show.
Avea un castron cu azot lichid din care stropea fara jena, ne punea si noua in fata si ne zicea sa le alergam cu mana pe masa…si imi amintesc cand Cornel a luat o canistra pe care o tinea bine in garaj si umbla cu manusi cu ea.
Meniul se schimba sezonier si are o structura foarte haioasa, incepe cu de la coada, cu feluri care arata a cafea si desert dar de fapt sunt savoury si se termina cu aperitive care sunt de fapt dulciuri.
Pe post de tacamuri am primit o lada de scule, bandana in loc de servetel si pe ruleta era scris meniul. Deja aveam un zambet cat casa…
Primul fel…un servetel care a crescut magic cand au turnat lichid peste el (cascadoria asta o mai vazusem)
Sa vedem ce nebunii am mancat.
Tea or coffee
Un alambic a fiert si decantat in fata noastra o supa de lobster cu porcini. Beef Tea am mai baut la Hotel Central in Solden deci nu m-a impresionat din prima ideeamacaron1, dar oricum aroma a fost deosebita.
Macaron
Nu e un macaron dulce, ci unul savoury de sfecla rosie umplut cu ton 🙂 A trebuit sa o spargem cu ciocanul…
Cheese
Cornet cu camembert si chutney sprijinit intr-un suport de pluta.
Creme Brulee
Custard de albus cu langustine si cavier, crusta de parmezan de spart si luat cu lopatica.
Cigar
Deja eram foarte incantati, ca niste copii la un spectacol. Apoi au aparut trabucurile, afumate bine intr-o cutie de trabucuri. Trabucul era din porc afumat, cenusa si susan ars si un sos de legume. Asa cevaaaaaa…
Amadai
Peste la gratar cu alge si supa de peste.
Onsen Tamago
Orzo cu parmezan, ou sousvidat la 65C si trufe. Oul avea o forma perecta, si cum am sousvidat ceva oua la viata mea am fost putin sceptica ca ala e ou. Ma apuc sa il intreb pe Chef Ping cum a facut de a iesit asa, tehnica etc. Pana la urma cedeaza si imi zice ca de fapt galbenusul este sos de dovleac 🙂
Shell
Scoica Tairagai cu bucatele de chorizo inghetate cu azot lichid. Smokin’
Hot & Sour
Ceea ce pareau niste gogosele cu ketchup si mayo erau de fapt chiftelute de pui cu o foaie subtire de orez care s-a topit peste ele.
Goulash
Vita super frageda, cu sos de gulas, sos de rosii si smantana sferificate.
Lamb
Miel sousvidat si el, cu muguri de bambus si ferigi fiddlehead.
Yum Cha
Dumpling cu gem de caise, ceai dulce, inghetata
BLT
In loc de Bacon, Tomato, Lettuce am primit Brownie, Liquor, Tangerine, cu o inghetata de mandarine facuta pe loc intr-un vas cu azot lichid in care Chef Ping a dat cu telul pana s-a facut inghetata.
Cheese Cake
Seamana cu servetelul de la inceput dar nu e 🙂 o bucatica minuscula de cheesecake cu un sirop de soc.
After Eight
Aaaaa, spectacolul s-a incheiat apoteotic cu aceasta bezea mentolata injectata cu azot lichid pe care a trebuit sa o mancam si sa suflam repede fumul pe nas ca altfel ardea pe limba. Cum nu pare foarte usor, Chef Ping a demonstrat intai si apoi ne-a pus la treaba. Lui Foodie Man i-a iesit din prima, eu not so much…se vede cine fuma in liceu 🙂
A fost cu adevarat o experienta gastronomica la inaltime. Arome si combinatii deosebite, prezentare si spectacol peste asteptari. As merge de fiecare data cand ar schimba meniul sa vad ce au mai inventat. Pacat ca e asa departe…
Pingback: The Fat Duck | The Foodie Family