Imi place la scoala, zau…imi place sa invat lucruri noi. Imi place si sa gatesc, deci o scoala de gatit parea o idée buna. Dupa multe cercetari si stat pe net am descoperit destinatia ideala, Casa Ombuto din Toscana, nominalizata top 10 cooking schools in Europa.

Mancarea italiana este prima mea preferinta si zona avea un miraj bine infipt subliminal de filmele hollywoodiene asa ca mi-am luat inima in dinti si am plecat. Singura, pentru prima data singura intr-o vacanta.   Am peste 30 de ani, vorbeam limba, cat de greu putea sa fie…(tata nu era asa convins)

Reactia multora a fost “Cum pleci singura in vacanta? Divortezi?” Nu, nu divortez, ma duc sa invat sa ii fac lui bruschete. Oau, si asta pare extrem. “Dar nu o sa te plictisesti singura?” si mai trist mi se pare sa te plictisesti in propria companie.

Anyway, am ajuns la Roma in aeroport unde am stat vreo 5 ore (deh, Alitalia merge prost peste tot, inclusiv la ei acasa), dar a trecut foarte repede pentru ca am citit “Under the Tuscan Sun”, ce putea fi mai frumos decat sa citesc cartea astea in drum spre Toscana. Dupa inca un zbor si un drum cu un trafic ce imi parea suspect de familiar am ajuns…Doamne locul asta e chiar binecuvantat (sau cum a spus un coleg “e magic”). Chiar e, Hollywood nu a exagerat cu nimic.

La cina de intampinare am cunoscut-o pe Paola care urma sa ne invete (si sa ne ingrase cu grija unei mame italience) si colegele: Sharon din San Francisco, Anita din Beijing, Monique din Australia, Cortney din Texas, si Brenda din Yukon…destul de international nu? Programul era simplu, dimineata ne relaxam, dupaamiaza gatim, seara mancam ce am gatit. Ora incepea cu instructiuni, prezentarea meniului si apoi fiecare primea cate 1-2 feluri sa gateasca sub atenta indrumare a Paolei “put the lid on!!!”,  “more olive oil”, “too much oil”.

La unele feluri stiam ce si cum, dar la altele am invatat lucruri grozav de simple. Cum se face uleiul cu usturoi, indispensabil la bruschete (venisem cu o misiunede acasa), cum se urca pizza pe paleta, cum sa faci maioneza fullproof si mega rapid, cum sa fierbi caracatita, ce este sfanta treime in bucatarie (ceapa, morcovi, telina…orice mancare incepe cu ele).

Am invatat si lucruri care nu o sa le fac acasa, ca ravioli si torteloni. Bun dar complicat, si fara Paola care sa ma bata la cap “mai subtire foaia” nu cred ca ar iesi ceva comparabil.

Am avut si o zi dedicata turismului foodie…am vizitat o ferma de branzeturi si una de ulei de masline. La cea de ulei de masline am mancat de pranz cu toata familia producatorului…o atmosfera de film italian…Am vizitat si o podgorie cu vinuri premiate de Decanter.

In program este si o zi libera in care ti se recomanda sa vezi Florenta dar fix in acea joi avea loc in Sienna faimoasa cursa de cai…nu puteam sa ratam asa coincidenta, un eveniment deosebit, un festival de culoare si traditie italiana

Nici un alt loc pe care l-am vazut in lume (si am vazut cateva) nu mi-a ramas asa in suflet, si nu pot sa umplu o oala fara sa o aud pe Paola “put the lid on” si sa nu zambesc.

Cu adevarat magic. V-am spus ca ma intorc la anul?

2