The Foodie Family

Codul, cartile si clubul

Posted on 04. Jul, 2010 by Monica in Foodie Reading

Saptamana trecuta am fost la prima intalnire a book clubului easy peasy…super seara, am cunoscut o gramada de fete dragutze, am vorbit de mancare si carti. Perfect evening.

Mentionez ca la inscrierea in fractiunea mentionata am crezut ca vom comenta si analiza carti de gatit (si Mazi a crezut la fel, so I was not alone), dar nu, vom citi de toate. Well OK, nu zic nu, oricum citesc de toate si uneori prea mult (sau cel putin asa mai bombane Andrei-The foodie man). Problema e ca nu ma pricep la comentarii si cel mult pot sa spun “mi-a placut/nu mi-a placut” fara sa fiu in stare sa argumentez. Intotdeauna m-au ocolit chestiile astea, comentariile la romana fiind cosmarul vietii mele la liceu (ca de aia am facut Vianu, dar hell si acolo se face romana) si inca ma calca pe nervi ca The Foodie Man a luat mai mult ca mine la BAC la romana. What kind of girl am I?

Well, back to reading. Ideea clubului e ca fiecare va propune o carte, pai eu precis o sa propun una despre/cu mancare ca sa pot sa imi dau cu parerea cat de cat coerent.

Cum prima carte propusa “Mananca , roaga-te, iubeste” o citisem deja (are in titlu “mananca”…duh ) in timpul un vacante la ski girls only (well, there was one guy…dar nu despre asa ceva e blogul acesta) si avand in vedere ca fix peste o saptamana pe vremea asta voi admira cerul instelat al Toscanei, tocmai am terminat 2 carti tuscany-food related ca sa fiu documentata: “Tasting Tuscany – Exploring and eating off the beaten track” si “Walking and eating in Tuscany and Umbria”. Cum titlul este destul de explicit nu o sa va povestesc despre ce sunt.  Dar merita mentionat  ca prima este scrisa mai frumos, asa ca o poveste, ca include si retete de la restaurnatele mentionate. A doua e mai mult ghid turistic cu indicatii pretioase despre ce si unde sa te cazezi etc, si utila daca iei Toscana la picior la propriu…not my case.

Dar a treia carte terminata saptamana asta merita o atentie deosebita. “Codul, pestele care a schimbat lumea”. Am inceput cartea asta in avion, cand ma intorceam de la nunta cu bucluc austriaca. Colegul de avion mi-a aruncat doar o privire intrebatoare, ce i-a mai ramas saracu dupa ce m-a vazut indesand in the overhead compartment o sacosa cu rubarba

Ok, sunt fan Mark Kurlansky. Sunt, zau, e a treia carte de istorie de mancare pe care o citesc, scrisa de el. Deci? Fan foodie bookie.

“COD, biografia pestelui care a schimbat lumea” e o carte trista. Trista pentru pestele in discutie, pentru sistemul eco, pentru economie…nimeni nu iese roz din cartea asta.

Recunosc ca citind o carte despre un peste poate ridica suspiciuni, dar, ei bine chiar m-a prins, nu e deloc plictisitoare, aproape ca dai pagina cu nerabdare sa vezi prin ce a mai trecut saracu peste de-a lungul istoriei, cum a schimbat razboaie si decizii de politica internationala (ei da, un peste…daca poti sa crezi). Pai iata cateva exemple elocvente:

- indelungatele calatorii ale vikingilor au fost din Norvegia in Islanda in Groenlanda si pana in Alaska, adica exact pe unde se gaseste codul de Atlantic, ca altfel nu ar fi ajuns si nu s-ar fi povestit

- bascii au fost cei care au sarat codul (cod sarat = bacalao) si l-au transformat intr-un succes al comertului international (codul este aproape fat free si sarat cum trebuie nu se strica deloc)

- importanta jucata de drepturile de pescuit cod in timpul razboiului de independenta american

- in ciuda unei abundente coplesitoare a bancurilor de cod, primele temeri despre pescuitul excesiv au aparut in1883 

- impactul inventiei de congelare a alimentelor a lui Clarance Birdseye si a crochetelor de peste congelate

- transformarea Islandei dintr- tara preindustriala de agricultori (cu o populatie de 78.000 de locuitori) intr-o natiune moderna infloritoare in timpul unei singure generatii fiind singura tara care practica pescuitul comercial in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Si tot asa…

Oricum, totul se termina trist, concluzia fiind ca pescuit excesiv a cam dus codul in stadiul de specie pe cale de disparitie

” It is harder to kill off  fish than mammals. But after 1000 years of hunting the Atlantic cod, we know it can be done. If cod and other species cannot survive beacuse man kills them, something more adaptable will take their place. Nature, the ultimate pragmatist searches for something that works. But as the cockroach demonstrates, what works best in nature does not always appeal to us”.

Trist, prea trist. Nu o sa propun cartea asta la club, so relax. But just food for thought.

Tags: featured