Tag Archives: cina

Macrou cu fake couscous de conopida si rodie

Anul 2015 a inceput agitat pentru foodie family pentru ca avem un nou membru: catelul Twix, the foodie dog. Cine are catel stie cam cum ti se da programul peste cap si nici eu nu am scapat. Nu am mai reusit sa ma tin de schema mea bine planificata cu liste si listute, scheme si meniuri facute pe o saptamana inainte. O adevarata tragedie, va zic. Norocul lui ca e simpatic…

Colacul meu de salvare a fost revista Bon Appetit din care m-am apucat sa gatesc sistematic tot, dar tot ce era acolo. Reteta care mi-a placut cel mai mult din numarul de ianuarie a fost acest macrou cu conopida, nu dureaza mai mult de 30 de minute, perfecta pentru o seara din timpul saptamanii cand trebuie sa jonglez cu teme la romana, conjugari la franceza si scos caine afara.

Citeste articolul

1

Idei de cina – pui la cuptor cu oregano, dovleac si conopida

Daca v-am convins cu Pledoaria mea de cina in familie, atunci sa incepem capitolul “Idei de cina”, un capitol care sa va inspire, sa va dea idei. Multa lume ma intreaba ce mancam noi diseara si se mira cand raspund ceva de genu “niste pui cu legume la cuptor”…suna asa banal. Nu stiu de ce se asteapta sa fie ceva deosebit sau vreun ingredient special (ok, obsesia cu yuzu ar putea sa fie de vina) dar adevarul este ca mesele de seara de luni pana vineri sunt cat se poate de obsnuite, dar cu ingrediente proaspete si de sezon. Las pentru weekend idei inovatoare si deosebite, dar in timpul saptamanii nu am nici timp si nici inclinatia sa fac ceva deosebit. Asa ca stick to the basics, but with a twist.

Citeste articolul

2

Pledoarie pentru cina in familie. Si cele mai bune chiftelute cu sos

Dupa cum m-am mai lamentat si in postul anterior nu am mai scris de mult desi am gatit. A lot. Pe langa motivul fotografic explicat acolo ar mai fi unul, banalitatea (aia din mintea mea). Adica pana acum am scris aici numai retete care aveau ceva deosebit, sau mi s-au parut mie mai deosebite. Nu m-am gandit pana acum sa scriu pe blog despre everyday food, caci, nu-i asa, din aia face toata lumea. Ei, dar se pare ca nu e asa.

Luna trecuta am fost la o conferinta de parenting (a fost minunata, aici gasiti un interviu cu psihologul american Michael Thomson ca sa va faceti o idee despre ce vorbesc). Ei si cum explica el acolo de stiluri parentale, sa dea omul un exemplu punand o intrebare salii: cati din voi dragi parinti mai aveti o cina organizata seara, la ora fixa? Eu sa ma reped sa ridic mana, pentru ca m-am regasit total, la noi la ora 7 fix dinner is on the table. Am renuntat in fractiunea de secunda 2 pentru ca…nimeni nu ridicase mana, ba chiar am auzit niste ha si hi prin sala. Really? Nimeni nu mai face asta? Sunt asa…demodata? In lumea de azi masa de seara este singurul loc unde mai ii prind pe toti ai casei la un loc, macar juma de ora, fara iphone, ipad si alte Is si cel putin pentru mine asta inseamna o mare parte a ceea ce insemna o familie, sau ce insemna pentru mine o familie. Probabil ca daca va spun ca vineri seara, in fiecare saptamana la cina de la ora 7 vin si toti bunicii deja devin alien.

Citeste articolul

3

Pui cu capere si patrunjel

Intr-un top recent al celor mai bune noi restaurante din America evident ca s-a strecurat si unul italienesc, mai precis Luce (Portland, Oregon)…Nu am sanse sa ajung pe acolo in curand, adica cine se duce in vacanta in Oregon…dar poate mai sti, in alt top am vazut Portland ca unul din orasele cu cel mai bun street food din lume, asa ca never say never, I may eat in Portland intr-o buna zi.

Tot citind eu despre Luce, am dat si peste cateva din retetele lor, una din ele era chiar asta cu pui si capere si patrunjel. Iar eu aveam in frigider cel mai frumushel pui primit de la Agroland ca sa il testam. Prima impresie cand am stat fata in fata cu puiul a fost ca era cam mare, sau cel putin mai mare decat aia obisnuiti de supermarket si m-am temut ca o sa fie tare, mai ales ca este crescut la curte de mici fermieri, cu hrana naturala si tot ce trebuie. Dar nu a fost deloc, cate se poate de fraged si bun. Deci sometimes size matters 🙂 A doua impresie si una foarte placuta, a fost ce frumos era curatat, deci nu avea un fir de pana sau alt puf cum inevitabil mai gasesti. Nici unul. Si am cautat bine. Gasiti si voi pui din astia de tara, hraniti cum trebuie si crescuti de mici fermieri in bacaniile Agroland.

Citeste articolul

1