Tag Archives: vacanta

Vederi din vacanta mare

Ceata deasa din ultimile dimineti m-a facut sa visez la soarele de asta vara, la caldura si la vacanta… si cum tocmai ce s-a terminat minivacanta de noiembrie si se apropie aia de iarna, daca nu scriu acuma ceva despre vara care a trecut, nici nu mai apuc sa scriu. Vacanta de vara deci, intr-un reportaj foto. Anul asta am zis sa vizitam mai mult din tara noastra si mai putin din altele, inspirata un pic si de “273 locuri” care imi bucura FB in fiecare zi. Asa ca batut tara in lung si lat cam in fiecare weekend in care foodie man nu s-a innoroit in campionatul national de offroad si am mers pe Transfagarasan si pe Transalpina, am vazut Pestera Muierii si Pestera Polovragi (unde am avut parte de cel mai tare ghid din cati am vazut eu, o doamna remarcabila), am pescuit in Delta Dunarii si am condus o barca pe Dunare. Dar cel mai des am mers la tara, am arat si discuit (driving a tructor is awsome!), am cules fructe si legume, ne-am jucat cu cainii, am aruncat cu pietre in rau, am vanat iepuri de camp noaptea pe camp, am alergat gaini si curcani, am citit in hamac (“Aventurile lui Tom Sawyer” evident, vara la tara all the way) ce mai…foodie kids au avut the best summer ever, au fost extrem de incantati, deci uite ca se poate vacanata frumoasa si fara disneyland. Acum hold tight, it’s gonna be a long one.

Citeste articolul

1

Foodie Family eats in Barcelona

Ca foodie family ce suntem majoritatea vacantelor sunt pe principiul “travel to eat” ceea ce inseamna vizite de piete in loc de muzee, magazine cu branza in loc de pantofi (err, cel putin teoretic) si tot asa. Dar la un moment dat toata treaba asta devine masochism curat, te uiti, faci o poza si gusti o bucatica sau cumperi un kil de mere si cam atat. Asa ca dupa cativa ani in care i-am invidiat pe francezi, italieni si altii ca ei am hotarat ca a venit momentul sa “travel to cook”.

Citeste articolul

2

Foodie Family eats in Provence

Vremea calda de afara m-a tot facut sa cred ca vara inca nu s-a terminat si totusi postul acesta despe vacanta de vara in Provence este long overdue, asa de overdue ca vacanta cu pricina s-a inamplat in iulie si maine poimaine e octombrie. So, my bad, si gata cu introducerea,  sa intram in paine (si mama mama ce paine e in Franta).

Vacanta asta in Provence e planificata de muuult, cam de doi ani asa, dar Italia tot s-a bagat in fata si uite ca abia anul asta am ajuns. La destinatia asta visez de cand am citit (de un numar rushinos de ori) “Un an in Provence” de Peter Mayle, si pe urma cam cu tot ce a scris omu asta, in asa hal ca are raftul lui propriu la mine in biblioteca. Dar uite ca am reusit si in vara asta am ajuns in locul de vis descris in cartile lui, impreuna cu foodie kids care au rezistat eroic intr-o alta vacanta “in care ne duce mama la piata”.

Citeste articolul

2

Foodie Family eats in Provence

Dupa ce ieri am fost la piata, astazi vom merge la restaurant. Ca idee de ansamblu bucataria traditonala provensala mi s-a parut cam grea, multe tocanite, fierturi si inabusituri, tocanite, chestii cu sos, tocanite…u get the idea. Asa ca am tot virat catre chestiile care ne plac noua. Tot ca idee generala, multe din restaurante erau deschise numai seara, la pranz optiunea era la o terasa, si erau multe din care sa alegi. Majoritatea restaurantelor aveau locuri inauntru dar si afara, ceea ce era foarta placut seara, mesele erau asezate direct pe trotuar si pe langa mai trecea cate un scuter si ocazional masina de gunoi (not the highlight of the evening, dar atmosferic).

Citeste articolul

1

Pietele din Provence

Azi au inceput scolile…pfui ca lunga a mai fost vacanta asta si multe teme am mai avut. Dar de acum gata, am timp sa imi scriu compunerile. Si prima compunere face parte din foiletonul “Le vancances de famille foodista en Provence”. Ei da,  foodista, ca francezii astia nu ar lasa si ei un englezism in pace si l-au pocit asa.

Buuun, si de inceput incepem cu povestea despre piete, caci acesta a fost unul din motivele pentru care am fost in vacanta in Provence, sa mergem la piata. Ca asa am citit io ca e frumos tare la piata la tara la francezi, ca e una din institutiile lor de baza, ca mersu la piata e o placere, si ce mai, Peter Mayle e de vina ca mi-am tarat copiii pe la tarabe. Chestie care desi suna foarte cult asa (pdv foodie), poate sa si ricoseze. “Unde ai fost in vacanta? Pai m-a dus mama la piata”. Si o chestie ca asta naste diverse idei, cum am patit cand m-a chemat la gradi ca foodie kid a zis ca il pune mama sa umble in gunoi si “se poate doamna…”. Pai de fapt noi colectam selectiv gunoiu si peturile le aruncam separat, da uite ce a iesit.

Citeste articolul

2