Si iata si ultimul post din seria greceasca…si povestea incepe pentru ca eu nu am avut nici o idee despre ce vreau sa fac anul asta de ziua mea, pentru ca prin aprilie era o perioada agitata cu multa treaba, ziua mea pica in mijloc de evaluari nationale… (pentru cine nu are copil de clasa 2, 4, 6 nu stie ce a pierdut…au fost centrul universului scolar si au atras toata energia copiilor si parintilor ca o gaura negra timp de 2 luni). Dar foodie man nu a stat prea mult pe ganduri si a rezolvat problema rapid: de ziua ta te duc la Atena!

Ultima oara am fost la Atena cand eram studenti si am facut un road trip prin Grecia cu un Tico 🙂  A fost primul nostru road trip si ne amintim cu drag de el, pe vremea aia fara foodie kids si nu eram asa planificati…ne opream unde ne placea si cautam ceva cazare pana se lasa seara, ne mutam cand ne plictiseam, luam primul feribot care pleca din port (asa am ajuns pe insula Zakintos pana sa devina atractia turistica de azi)…2 saptamani am trait din o valiza. Valiza care a stat pe bancheta din spate caci in portbagajul de Tico nu incapea decat geanta de plaja. The good times 🙂

Fast forward 16 ani mai tarziu si intr-o vineri dupa munca am luat avionul de seara catre Atena pentru un weekend de poveste impreuna cu Wine and knives.

Imediat dupa ce am lasat bagajele la hotel ne-am bucurat de o cina pe terasa unei taverne autentice, in Plaka, faimosul centru vechi al Atenei, plin de terase, de baruri si de turisti.

Cu teme facute de acasa am mers direct la Taverna Stamatopoulos pe care am cautat-o ceva pe stradute dar intr-un final am dat de ea. Si ce bine a fost. Mancarea traditionala asa cum trebuie, muzica live, seara de mai…dreamy. Cel mai mult ne-a placut musacaua, din care nu credeam ca mai putem manca, dar foodie man a insistat ca el trebuie sa guste 🙂 Si a fost minunata, o combinatie de carne, cartofi, vinete si branza pe care as vrea sa o pot recrea acasa dar nu cred ca o sa-mi iasa la fel.

Ziua doi ne-a dus in Pireu, mai bine zis un taximetrist ne-a dus in Pireu, la “cel mai bun restaurant din Pireu”…yeah right, ca noi avem fata de teapa turistica. Locatia era frumoasa pe malul marii dar preturile sunt mega umflate aici, nici nu au ceva deosebit si in restaurant erau 3 turisti englezi. Dupa ce taximetristul si omul de la usa au dat mana “prieteneste” ne-am prins rapid ca nu e de noi acolo. Asa ca am luat-o frumos la picior peste strazi, pe cealalta parte a dealului si ce bine am facut. Am gasit tot pe malul marii o terasa prietenoasa, care s-a umplut repede de localnici.

Feluri traditionale si aici, ne-au placut mult ansoa marinate, am mai cerut noi inca o portie dar se terminasera, sardinele la gratar, pestisorii prajiti (fara cap si maruntaie…curatati perfect). plus desert din partea casei. Pranzul perfect.

Pentru ca nu se putea altfel, am cumparat cat ulei a incaput in valiza 🙂 Am ales cutiile specifice din metal care calatoresc perfect si au ajuns cu bine acasa in bagaj. Am fi luat noi mai multe, pretul era incredibil de accesibil, cum pe acasa nu gasim.

Peste drum de piata centrala (despre care am povestit aici) am gasit o patiserie traditionala, unde ne-am uitat ca la spectacol in vitrina cum pregateau prajiturile. Din care evident am si gustat si au fost la fel de bune precum aratau.

Tot in zona pietei centrale, pe strada cu “uz casnic” am admirat si incercat tot felul de ustensile de bucatarie din care ne-am abtinut cu greu sa nu luam cate ceva. Madalin a fost tinut bine sa nu isi ia un cutitash 🙂 In schimb ne-am batut cu cele mai mari teluri pe care le-am vazut vreodata.

Ultima zi s-a lasat cu cea mai buna masa, la taverna care de acum e preferata noastra si cand vom mai ajunge la Atena o vom vizita precis. Sardelaki este in Glyfada, o suburbie a Atenei deci trebuie mers cu masina. Dar drumul merita mai mult decat pot spune. O taverna vesela, plina de viata si de localnici…o diferenta fantastica fata de tavernele din centru pline de turisti si mancare de turisti. Ce s-a petrecut se vede in poze, toate perfecte si gustoase. Felul vedeta al tavernei sunt sardinele (hence the name of the place) la gratar cu rosii, din care foodie man si Madalin au mai cerut o portie, nu se puteau opri din mancat 🙂

A fost una din cele mai frumoase petreceri de ziua mea: best friends, great food, wonderful views. Must repeat 🙂

4