Prima noastra vacanta foodie a fost…foarte de mult pe cand eu si foodie man eram studenti, si s-a petrecut in Grecia, noi doi, o valiza si un Tico (ca mai mult de o valiza nu incape in Tico) cu care am batut Grecia in sus si in jos vreo doua saptamani, ne opream peste noapte in ce oras ne placea (si gaseam hotel), ne urcam in primul feribot care pleca din port si mancam pe la taverne micute mancare autenica greceasca. Ehh ce vremuri! Nu am mai fost in Grecia de mult timp, dar mancarea greceasca ne este foarte draga si mereu incercam sa regasim gustul si impresiile acelei prime vacante.
Cand am aflat ca in centrul vechi s-a deschis o taverna greceasca si am fost invitati la deschiderea oficiala, nu am ezitat si intr-o seara frumoasa de toamna (sau vara indiana sau ce naiba o mai fi vremea asta dereglata) am ajuns la Meze Taverna intr-o parte mai putin dezvoltata si mai linistita a centrului vechi, pe o stradutza cum nu se poate mai potrivita pentru o taverna greceasca.
Interorul este foarte potrivit si bine gandit, cu mese micutze ce te indeamna sa mai schimbi o vorba si cu vecinul sau sa te inghesui cu prietenii, cu si fara fete de masa, cu lampi si ghivece din cutii de feta si ulei de masline si cu un mozaic simpatic pe jos.
In seara deschiderii am incercat alaturi de alti bloggeri de food, preparatele din ingrediente cat se poate de autentice ale bucatarului Georgios, importat de proprietarul restaurantului de la unul din cele mai bune restaurante din Grecia, si pe care l-a convins sa vina in Bucuresti sa deschida locul asta. Si ce bine ca l-a convins. Din cate am inteles una din conditiile puse a fost sa se foloseasca ingrediente din Grecia si marea lor majoritate vin saptamanal cu masina de acolo, de unde si gustul cu adevarat grecesc si preturile nu tocmai mici.
Ne-au placut foarte tare tzatziki (doamne ce diferenta face iaurtul grecesc adevarat), crevetii un pic iuti (foodie man went crazy for them) si feta tiganiti (preferata mea), o feta imbracata in foietaj si prajita bine, servita cu miere groasa si neagra de pin si otet balsamic. Dreamy!
Apoi am incercat un calamar umplut (prea dulce pentru mine) si deja faimosul si celebrul si deosebit de minunatul miel la cuptor pe care l-as manca in fiecare zi. Am mai gustat si musacaua, pentru care va sfatuiesc sa va duceti cand o sa ninga afara, este cu adevarat confort food.
Seara a trecut repede si asa tare ne-a placut ca pe loc ne-am hotarat sa revenim in weekend impreuna cu our dearest friends Wine and Knives, sa mai mancam feta tiganiti si miel si sa se bucure si foodie kids de mancarea cea buna. Asa ca duminica la pranz am luat din nou la rand din toate antreurile si miel si chiftelutele cu sos (foodie kid si chiftelutele cu sos au o relatie speciala…prietenii stiu cum e) si placinta cu portocale si baclava. Toate au fost la fel de bune. O singura mentiune fata de opening night este stilul de servit, si anume felurile apar la masa cand sunt gata de la bucatarie. Asta inseamna ca si la felul principal apar pe rand farfuriile, in stil clasic de taverna greceasca, dar care pe unii ar putea sa ii deranjeze, desi tocmai asta ii reconfirma autenticitatea si intre prieteni willing to share e foarte ok. Daca totusi iesiti cu o matusa pretentioasa sau un coleg mofturos, mentionati ca vreti sa fie aduse toate o data.
Foodie man de mult nu a mai fost impresionat de un restaurant in Bucuresti, eu zic ca merita sa incercati intr-o zi cand nu va grabiti nicaieri si vreti sa va bucurati de o mancare minunata. Am fi spart si niste farfurii la chestia asta, dar abia au deschis oamenii localul si nu cred ca s-ar fi bucurat de cioburi deja 🙂