Lemon Chiffon Cake

Blaturile de sponge si genoise sunt rochiile negre ale lumii culinare. Arata foarte bine si singure, dar si accesorizate cu fructe si creme si frisca.

De multe ori sponge si genoise se cam confunda, dar din punct de vedere tehnic nu sunt la fel. La noi li se spune generic pandispan, dar sunt diferite. Pentru un sponge nu folosim grasime deloc iar albusul si galbenusul sunt batute separat. La un genoise folosim unt topit sau ulei care se bate cu zaharul.

Si ca sa fie si mai complicat, apare si chiffon cake, care este un hibrid intre cele doua. Uleiul se bate cu galbenusurile, zaharul, faina si un agent de crestere (care nu apare deloc la celelalte doua) si albusurile se bat separat si se incorporeaza la sfarsit. Chiffon cake este foarte populara in Asia, desi a aparut in SUA. Cea colorata in verde cu matcha se gaseste in orice supermarket.

Citeste articolul

3

Supa de coji de parmezan

Daca aruncati un ochi la mine in frigider o sa vedeti mereu o punga cu coji. Coji de parmezan si pecorino, pe care le pastrez cu mare grija sa nu le arunce cineva dorninc sa ma ajute la curatenie. De obicei pun cate una cand fac supa sau sosuri, pentru un boost de umami, dar de data asta am facut o supa numai din coji.

Supa de coji de parmezan suna foarte intersant, nu? Mie personal imi aminteste de un cantec al Angelei Similea, “Omleta din oua de broasca testoasa”, ceva care suna ciudat dar in acelasi timp si interesant. Inapoi la supa mea, pur si simplu pun la fiert cojile stranse, cateva fire de cimbru, foi de dafin, piper si o fierb o ora  si ceva pana ajunge un lichid auriu si cu gust de….branza. Supa in cauza se poate folosi ca baza pentru risotto evident dar si la alte feluri care au nevoie de un plus de umami sau profunzime a gustului.

Citeste articolul

4

Tarta cu dovleac si dulceata de ardei iute si un giveaway Bunicel

Zilele mohorate din ultimul timp m-au facut sa petrec mai tot timpul in bucatarie, gen la gura sobei, numai ca am stat in fata aragazului sau cuptorului. Pentru ca brusc foodie men au inceput sa ceara “ceva bun” am putut sa ies din linia “carne cu salata” si mi-am facut de cap cu tot felul de tocanite si prajituri.

In rotatia de cina din ultimul timp a intrat si aceasta tarta savoury, cu dovleac, dulceata de ardei iute si salvie prajita, buna de mancat in picioare, la bar, cu ochii in telefon/laptop, pana e gata main dish al serii.

Citeste articolul

2

Risotto cu sfecla rosie

Desi e miez de iarna ma duc constiincioasa la Piata Obor in fiecare sambata. Oferta este limitata dar exista 🙂 Printre legumele care sunt pe taraba in februarie am gasit multa sfecla rosie asa ca mereu scap in cos cateva pe langa citrice si flori.

O coc la cuptor in folie de aluminiu si o mancam in salate, ori simpla ori cu alte legume (am incercat cu cartofi fierti si este minunata cu un dressing simplu)

Dar cel mai mult imi place in acest risotto, pe care l-am incercat prima data la London Street Bakery la o iesire cu bloggeri. Nu l-am facut acasa de multe ori dar de cate ori il vad pe vreun meniu de atunci il iau. Este risotto meu preferat, daca nu il socotim pe cel cu trufe in sezon.

Citeste articolul

2

Linte cu rosii coapte

Ah, nimic cu se compara cu frumoasa luna ianuarie cand e omor la sala si nu gasesti o punga de frunze la megathlon (aka Mega Image Concept Baneasa de langa Decathlon) . Desi anul asta am comis de sarbatori niste mese imbelsugate alaturi de Cornel of The Wandering Oltean& family, am reusit sa ma intorc acasa in aceeasi blugi.

A ajutat probabil skiatul in forta ca abia ma mai tin dupa foodie kids care au uitat cat mi-am rupt spatele sa ii car pe teleski cand erau mici si acum imi arunca cu zapada in ochi si cu “hai mama o data”. Si frigul crunt de -29 grade ocazie cu care am consumat cantitati industriale de ceai cu Stroh, ciocolate calde si vinuri fierte. A fost deci un frig de crapa claparii, pentru ca da, am reusit performanta sa ii sparg. Dar nu-i nimic, am auzit eu ca a scos Salomon unii cu incalzire (aleluia) pe care ii ti la incarcat in priza si bateria face cald o zi intreaga pe partie. Dap, e un semn ca imi trebuie clapari din astia.

Citeste articolul

2