The start of a new obsession…cake pops

E oficial. The cupcakes are over si Cake Pops sunt the next thing. Cel putin in America. Dar cum nu rezist unei noi provocari (mai ales dulce) recunosc ca m-au atras si pe mine si am inceput repede sa cercetez ce si cum. Succesul lor s-a datorat mai ales dimensiunii, din 2 muscaturi e gata, ai mancat ceva dulce si (teoretic) te-ai oprit. Si se pot forma in tot felul de forme si formitze, inimioare, animalutze, tot ce iti trece prin cap. Si cum la fel de repde cedez in fata unui nou gadget a trebuit brusc si neaparat sa imi cumpar aparatzelul care face asa ceva.

Dar cum nu se gaseste decat in tara tuturor posibilitatilor, am rugat o pe prietena sa mi-l cumpere si sa mi-l trimita cu posta. Fiind el din America normal ca nu am putut sa il bag in priza (duh, abia dupa mi-am adus aminte, damn), asa ca a trebuit sa imi iau si un transformator de la 110 la 220V. Asta costa cam 3oo RON, e cat o baterie de masina si greu ca naiba. All in all nu a iesit prea bine.

Ei, dar pana am luat eu transformatorul nu am mai avut rabdare asa ca m-am apucat sa le fac manual. Ceea ce necesita ceva organizare, pasii sunt asa:

1. de facut blatul si racit

2. de facut crema

3. de sfaramt blatul

4. de amestecat frimiturile cu crema

5. facut bilute si racit

6. bagat bete in bilute

7. glazurat bilutele

8. decorat

Cam lunga lista nu? Dar eu zic ca merita, ca doar nu le fac in fiecare zi.

Blatul poate avea diverse arome, pentru inceput am incercat cu una de baza, si anume vanilie. Din cantitatea asta ies cam 20 de bilute.

Se bat 120 gr de unt moale cu 150 gr de zahar pana se face spuma. Se adauga extract de vanilie, si apoi 2 oua, unul cate unul. Apoi se incorporeaza 180 gr de faina (in care s-a amestecat inainte o linguritza praf de copt) si 4 linguri de lapte, tot pe rand. Se toarna intr-o forma cu arc data cu unt si tapetata cu faina si se da la cuptor (incins la 180 C) cam 20 de minute. Se scoate din cuptor si se raceste complet.

Separat se face crema. Se amesteca 80 gr de unt cu 40 gr de branza crema (gen Philadelphia), se adauga treptat 200 gr de zahar pudra si o linguritza extract de vanilie. Se pune in frigider minim 30 de minute.

Cand blatul si crema s-au racit bine, se combina. Mai intai se faramiteaza bine de tot blatul, ori cu mana ori in robot. Metoda cu mana face bine la stress 🙂 Se adauga incet crema in frimituri, mai intai numai jumatate din cantitatea de crema, apoi cate o lingura, pe rand, depinde de cat de umed a fost blatul. Se amesteca cu mainile pana ce trece de la stadiul de “nisip ud” la o consistenta mai compacta. Ca sa testez daca e gata strang in mana putina compozitie, daca sta compacta si nu se faramitzeaza e gata. Daca e prea multa crema in compozitie pops-urile vor fi prea umede si grele si cad de pe bat.

Se formeaza pops in mana, ca pe chiftelutze, nu prea mari ca sa nu fie prea grele si se pun pe o tava cu hartie de copt. Se pun la frigider cam 20 minute sa se raceasca bine.

Glazura ar trebui sa fie din candy melts, niste banutzi de bomboane colorate. La final au textura similara cu fondantul de pe bomboanele fondante. Pentru cine este dedicat (sau obsedat ca mine) se gasesc la B&B Superimport. Dar pentru inceput recomand ciocolata alba, are textura perfecta si se gaseste peste tot. Se topesc cam 3 tablete de ciocolata alba pentru 20 de pops, intr-un castron suficient de adanc sa inacapa toata bilutza. In ciocolata topita se baga batzul cam 2 cm si apoi se introduce in pops, nici prea mult nici prea putin, aproximativ pana la mijloc. Se lasa la intarit 2 minte.

Acum vine partea cea mai amuzanta, glazuratul. Dar mai inainte se pregatesc niste suporturi care sa le tina. Ideal este un bloc de spuma verde, ca cel de la florarii in care se pun aranjamentele alea mari de flori. Dar merge si cu niste pahare mai solide, care nu se rastoarna usor. Se ia fiecare pop pe batz, se scufunda in glazura, se scutura usurel surplusul si se pune in suport sa se usuce.

Si la final decoratul, fiecare dupa inspiratie. Eu am folosit bombonele de zahar care trebuie presarate cand inca glazura e fresh, ca sa se lipeasca bine. Daca folosim glazura decor la tubuletze mici, se lasa glazura la uscat intai. La final se pune suportul cu pops in frigider sa se intareasca totul complet.

Uf, gata, mult a mai durat, dar zau ca merita, macar din cand in cand, sunt foarte gustoase si aratoase.

Ei si cand o sa bag in priza si gadgetul, fac doar un aluat si il coc direct bilutze si ma distrez numai cu glazuratul. Pop, pop!

 

 

 

 

 

 

 

2

9 thoughts on “The start of a new obsession…cake pops

  1. ildi

    la noi (Tokyo) se vand la Starbucks.
    Sunt putin diferite la umplutura; foarte delicioaseee !!!
    ai un blog super, l-am luat de la mazi.
    esti addiction 🙂
    thks

  2. olnat

    ai mai incercat aparatul? merita?
    vreau sa-mi comand unul de pe ebay, dar nu inainte de ati afla parerea..

  3. Monica Post author

    Vaai, am uitat sa zic de aparat…a explodat:) cu tot cu trabsformatorul de 200 RON, dupa 1 min in priza a facut PUF cu putin fum. Si gata. Deci daca iei unu, sa fie cu priza de Europa. Si sa imi zici si mie cum merge. Intre timp le fac manual.

  4. olnat

    oooo! jale…
    si cum sa cer sa fie cu priza normala pentru noi? Poate transformatorul era defect?

    daca imi reuseste sa-mi cumpar si sa-l folosesc – va anunt :))

  5. Monica Post author

    @Alice: din SUA, mi l-a trimis o prietena. Din pacate a facut “bummm” si a ars la prima folosire, desi am folosit un transformator.

  6. Ioana

    Daca tot trebuie sfaramitate si apoi facute bilute cu mana, de ce mai e nevoie de aparat???? Se poate coace intr-o tava normala, nu?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *