Am mai povestit eu cum a trebuit sa anulam frumoasa vacanta foodie din nordul Frantei din vara ce a trecut. Problema a fost ca am ramas cu niste bilete de avion platite si nereturnabile, in schimb puteam sa le schimbam cu un mic cost, macar nu le pierdem. Unde sa mergem noi repede si bun? Caci trebuie musai sa fie bun. La Roma 🙂 Nu mai fusesem de cativa ani, si ne era dor.

Zis si facut, prin septembrie ne-am trezit intr-o sambata dimineata devreme, da devreme rau, am luat avionul de Roma si la 8.30 eram deja la hotel, just in time for breakfast, with a view: scarile spaniole goale, la ora aia abia aparuse un picior de turist. 

Prima oprire a fost la piata Campo di Fiori, situata destul de central dar din pacate si cam turistica, paste colorate in fel si chip, uleiuri si uleiutzuri in sticle care mai de care mai decorative, the usual stuff. Am dat si peste niste legume/fructe de sezon, patiserii si mici magazine pe margine in care am gustat cateva specialitati. OK, mai multe specialitati.

In piata am dat si peste George Clooney care ii cumpara lui Madalin o punga de oregano 🙂

Pentru ca eram treji de ceva vreme si ne astepta o zi lunga am pornit in cautarea celei mai bune cafele din oras si credem noi ca am dat de ea la Tazza d’oro, o cafenea care isi macina si prajeste singura boabele, totul on display, de unde am si cumparat cateva pungi de cafea pentru acasa.

Next on the list, pranzul, cum altfel decat cu pizza, la Montecarlo, loc de care ne leaga multe amintiri. In timp ce manca o pizza aici acum vreo 6 ani s-a gandit foodie man sa isi faca un cuptor de pizza in curte si sa se apuce de invartit aluat…

Sa gasim un loc pentru cina in Roma sambata seara nu a fost usor. Am sunat la o gramada sa facem rezervare, inca de joi, dar peste tot acelasi raspuns, totul ocupat. Intr-un final am avut noroc cu Cantina Lucifero. Pe langa felurile delicioase, senzatia serii a fost patronul care trecea pe la fiecare masa, schimba o vorba doua, explica meniul in amanunt, care era incantat de Sibiu si fusese la ski in Poiana Brasov :), care a razuit cu generozitate trufe pe paste si nu ne mai lasa sa plecam, sa incercam si aia si aia…O seara minunata.

A doua zi ne-am bucurat de o vreme superba, asa ca am profitat cu o alergare before breakfast intr-un peisaj superb.

La pranz am ajuns din nou la pizza, de data asta la locul de pelerinaj numit Da Baffetto, cel mai renumit din Roma pentru pizza, unde am stat vreo jumate de ora la coada sa prindem o masuta la care ne-am inghesuit infometati. Dar a meritat,  cele mai subtiri si mai gustoase pizza au disparut rapid.

A urmat o oprire pentru cannoli siciliani, obsesia noastra dulce in acest sfarsit de an.

Si ultima inghetata mancata pe scari…

Doua zile la Roma au fost mai mult decat suficiente sa ne facem plinul de pizza si de energie dolce vita. A la prossima volta!

1