Am dat de curand un interviu in Mixtopia si una din intrebari era cum vad viitorul pentru blog. Raspunsul a fost simplu, MINUNAT. E foarte simplu, daca bogul mi-a adus prieteni cum sunt Madalin si Cornel nu are cum sa nu fie minunat. Nu stiu altii cum sunt, dar eu cred ca la 30 si ceva de ani sa iti gasesti niste prieteni cu care sa rezonezi perfect si cu care sa pleci in road trip (un test pentru orice relatie, se stie) si sa fie totul perfect…cred ca sunt foarte norocoasa. Love you mai baieti mai 🙂

Aceasta introducere sentimentala fiind zisa, sa trecem la treburi serioase. Dupa experienta de vis de anul trecut din Alba, ne-am hotarat sa facem o traditie din excursia noastra culinara de toamna. Anul asta am ales Sicilia (am ales deja si pentru anul viitor dar inca nu va spun). Ne-am adunat din nou de peste mari si tari, am cooptat si alti prieteni foodie desi nonbloggers, si am umplut un Ford Transit cu care am batut Sicilia in cautare de experiente foodie. Cand s-a varsat rata BlueAir de Bucuresti in Catania, nepotrivindu-ne prea mult in peisajul cu papornite si trening, am fost intrbati la vama “Per lavorare?”, “No, per mangiare” 🙂 Excursia a debutat cu un miunant curcubeu si cu 22 de grade in noiembrie, lucky us all the way.

Centrul de comanda a fost in Ragusa, un orasel frumos cu un centru istoric de poveste, de unde am plecat zilnic la drum si unde am si incercat 2 restaurante.

Quattro Gatti, Ragusa

Un restaurant micut si bine ascuns in centrul vechi din Ragusa, orasel care are si restaurante stelate mind you. Noiembrie nu este deloc sezon turistic in Sicilia, asa ca multe locuri erau goale sau inchise, pe strazi am numarat turisti pe o degetele de la o mana. Quattro Gatti era singurul loc plin si ne-am inghesuit toti la o masa unde a inceput dezmatul. Pe scurt cand a venit chelnarita am comandat simplu “tot meniul”. “Adica cum?”, intreaba ea mirata, “Adica tot ce aveti, cate o portie din tot ce aveti”…”Wow, nu ni s-a mai intamplat. Giovanni, astia vor tot meniul” urla ea prin carciuma, “adica cum tot meniul?” se mira si Giovanni…am scris istorie la Quattro Gatti 🙂

 Caravanseraglio, Ragusa

Un local cunoscut pentru pizza, in partea noua a orasului, printre blocuri chiar. De afara nu arata a mare lucru, dar inauntru aveau o colectie de vinuri impresionanta, chiar si pentru baietii nostri cunoscatori. Pizza perfecta, servirea nu tocmai, vinul foarte bun. S-a remarcat pizza cu crema de sparanghel in loc de sos de rosii, o idee fantastica pe care o sa o incerc si acasa.

Braciare, Ragusa

Un loc faimos pentru senvisuri cu carne de cal…yep, in caz ca nu stiati in Sicilia se mananca carne de cal si magar, se gaseste la orice macelarie si piata. Doar barbatii s-au incumatat sa incerce, undeva dupa miezul noptii. Ca daca au mancat ei furnici la Noma nu o sa se lase rapusi de un cal. Nu au fost foarte impresionati totusi, un gust de cal…cam pronuntat, whatever that may be ca nu am gustat de fel.

Trattoria L’Antica Brace

Catania e un oras tare paraginit si semilasat in ruina. Dar am reusit sa dibuim o carciuma pentru pranz, pe stradutele inguste. A fost o adevarata incercare sa parcam un Transit pe acolo dar noroc ca am avut un sofer pilot 🙂 Foodie man chiar s-a distrat conducand autocarul ala…Trattoria asta nu e cine stie ce, are chiar si afis cu meniu turistic (in mod normal un foodie no, no) dar dupa ce am navigat meniul am gasit lucruri foarte bune. Mi-au placut sardinele si pastele cu fistic.

Bocca alla Marina, Catania

Un restaurant aflat chiar langa apa, si langa piata de peste, si el destul de turist oriented (cu meniu turistic again) dar in noiembrie noi eram singurii turisti. Mancare buna si decenta, fara sa ne dea ceva pe spate totusi. Sorbetto de mandarine a fost singurul care mi s-a parut to remember.

Crocifisso, Noto

Noto este o bijuterie de orasel, cu multe palate, palatzele si biserci, patrimoniu Unesco, totul aflat pe o singura strada 🙂 Dar recunosc ca nu pentru asta ne-am oprit in Noto, ci pentru restaurantul Crocifisso. O bucatarie traditionala, cu ingrediente locale si de sezon, dar cu un inalt nivel tehnic. A foodie dream. Chef himself ne-a luat comanda. Am comandat tot meniul Mare de 2 ori (inainte sa va socati, erau cam 3-4 feluri de antreu, main, desert si noi eram 9), dar omul a avut aceasi reactie “adica cum de 2 ori?” 🙂 La sfarsit am stat de vorba un pic, ne-am pozat cu chef si ne-a recomandat unde sa mai mancam bine in zona. Very, very nice.

Accursio, Modica

Am ajuns aici la recomandarea chefului de la Crocifisso, si nu ne-a parut rau. Aceasi idee de local and fresh dar cu mai multa tehnica si efort in prezentare. Restaurantul este deschis de curand si la servire a mers mai greu, dar nu ne-a parut rau ca am avut timp sa ne bucuram de masa. Mi-au placut mult supa de dovleac, tartarul de vita si deserturile.

Appolnion Osteria da Carlo, Siracusa

Siracusa era unul din locurile unde vroiam sa vizitam si ceva turistic, dar sezonul de noiembrie nu prea tine deschise muzeele asa ca am ajuns in piata (duh), unde foodies si-au facut de cap cu niste stridii desfacute chiar pe taraba cu prosecco la pahar de plastic.

Apoi ne-am dus direct la un restaurant care se anunta grozav. Nu avea meniu! Serveau ce se gatise in ziua respectiva in functie de ce au gasit la piata. Aici am mancat cele mai bune paste din viata mea, au fost incredibile!!!

Le Delizie dei Saponari Tre 2 Terre, Trecastagni

Am ajuns in Trecastagni atrasi de niste bannere mari care anuntau festivalul castanelor. Am fost crunt dezamagiti, era un targ amarat cu 3 tarabe si nici alea nu aveau castane. Ne-am redresat rapid si am ajuns intr-o trattorie frumoasa unde ne-a intampinat un chelner voios si care vorbea o engleza impecabila. Am aflat ulterior ca lucrase in Anglia si Australia si acum statea pe acasa si o ajuta pe sora lui, care era chef in trattorie. Se pricepea grozav sa prezinte meniul si ce vin merge cu ce si de ce. Totul era pregatit pe loc asa ca a durat ceva masa, am stat cred 4 ore acolo dar a fost grozav. Mi-au placut in mod deosebit un gem de mandarine (din care am si cumparat de la un mic magazin aproape de restaurant), rosiile umplute si pastele, mai ales cele cu pesto de castane si nuci.

Cateva tips de calatorie in Sicilia. Sunt zboruri directe la Catania din Bucuresti, lowcost dar eficient. Si distractiv un pic, aplauze furtunoase la aterizare, oameni care se ridica de pe scaun in secunda cand avionul atinge pamantul si insotitori de bord cu o rabdare incredibila, fumator prins in baie si arestat la aterizare…Fun, va zic, trece o ora jumate numa numa. Am inchiriat o masina ca sa ne deplasam de colo colo, in noiembrie nu e o problema traficul sau parcarea, chiar si in Taormina unde imi inchipui ca vara e omor. Luati totusi full casco ca in fiecare parcare ne mai luam o zgarietura si strazile sunt foarte inguste. Preturile la mancare sunt abordabile, nu ne-a dus mai mult de 40 de euro pe cap de foodie la nici o carciuma, ceea ce nu patesti prin Bucuresti sau Zurich sau New York (locurile din care ne-am strans si cu care comparam).

Ne-am cumparat si cate o carte cu retete siciliene ca sa ne aducem aminte ce frumos a fost si poate sa incercam si acasa sa gatim cate ceva. Eu am deja pe lista niste sardine si canoli pentru care mi-am cumparat si forme.

Ce mai pot spune dupa toate astea…au fost 4 zile minunate, cu mancare grozava si prieteni minunati, in care am uitat de treaba si grijile zilnice. Si abia asteptam excursia de la anul.

2